Aglomerația și zgomotul unui castel cu aspect steampunk, un urlet ridicol care-l bate pe tânăra Sophie deasupra caselor orașului într-un dans, tânărul Markl transformându-se într-un bătrân și sperietoarea care o ajută pe bătrână Sophie cu rufele. Pentru cei care au văzut Studio Ghibli’s Howl’s Moving Castle , aceste scene sunt ușor de reținut, dar, în mod ciudat, nu figurează în carte.
Da este adevarat. Înainte ca Hayao Miyazaki să aducă la viață unul dintre cele mai colorate și mai încântătoare filme de animație ale sale, Howl’s Moving Castle a fost o carte scrisă de o englezoaică pe nume Diana Wynne Jones . Cartea a fost publicată în 1986 și, dacă vă vine să credeți, este plină de romantism și umor chiar mai mult decât adaptarea lui Miyazaki din 2005 - ca să nu mai vorbim că cartea are două continuare!
Ca un fan Ghibli de multă vreme care s-a îndrăgostit la prima vedere de povestea de dragoste a lui Howl și Sophie - sau poate doar Howl - aceasta a fost o veste destul de uimitoare pentru mine. Dar, după ce cartea a fost pe rafturile bibliotecii cu aproape 20 de ani înainte ca Studio Ghibli să pună mâna pe poveste, a fost la fel de năucitor că n-am știut niciodată că această carte există, darămite că povestea a continuat și pentru alte două cărți.
Deși Studio Ghibli a ajutat la aducerea poveștii Howl’s Moving Castle pentru un public mai larg, nici Jones, nici cartea ei, nu sunt menționate în creditele filmului sau în trailer. În plus, Jones - care a murit în 2011 - nu era nici măcar cunoscută pentru povestea ei despre Howl și Sophie.
În schimb, scriitorul de ficțiune și fantezie pentru copii a devenit popular pentru Cronicile Chrestomanci , care urmăresc aventurile universului multiparalel al membrilor familiei magice Christopher și Cat. Mulți ani, spre mare dezgustarea mea, cartea Howl’s Moving Castle a trăit în umbra seriilor mai cunoscute ale lui Jones - plus eu și probabil mulți fani, am asociat întotdeauna, fără îndoială, povestea cu strălucirea creativă obișnuită a lui Miyazaki.
Totuși, nu se poate argumenta că, când Miyazaki a adus Howl’s Moving Castle pe marele ecran, a fost începutul revenirii cărții la lumina reflectoarelor. Romanul lui Jones a câștigat Premiul Phoenix pentru cea mai bună carte pentru copii în 2006, la un an după premiera filmului, când vânzările de cărți pentru Howl’s Moving Castle depășit cu mult când a fost lansat pentru prima dată. La urma urmei, 1,5 ore de Howl pur și simplu nu sunt suficiente - mult mai bine să aveți 429 de pagini.
(imagine: Greenwillow Books)
Până atunci, cărțile Chrestomanci aveau toată atenția și, în mod ciudat, nu a existat niciodată niciun fel de film al lor, a spus Jones în timpul un interviu cu Editori săptămânal înapoi în 2008. Acum Urla cărțile sunt căutate pentru toată lumea, așa că este frumos. Iar cortegiul de oameni, care era deja enorm, a crescut - dublat și triplat - dintre toți oamenii care vor să se căsătorească cu Howl.
Din fericire, părul lung al lui Howl, farmecul diavolului, cerceiul sclipitor și ochii verzi ca sticla, așa cum îi numește Sophie în carte, sunt toți fideli poveștii originale - așa cum este timiditatea mousy a tinerei Sophie, înainte de a fi vizitată în pălăria familiei sale de Vrăjitoarea deșeurilor și transformată într-o femeie în vârstă de 90 de ani, care trebuie curățată. Ideea personajelor transformatoare ale lui Sophie s-a născut de fapt din noua descoperire a Diannei și foarte severă, alergie la lapte în 1984. Aproape că și-a pierdut misterios folosirea picioarelor și a trebuit să meargă cu un băț.
Povestea generală a cărții seamănă cu filmul - după ce a fost transformată într-o femeie în vârstă, Sophie fuge de acasă și se află pe neașteptate ca o doamnă de curățenie în castelul în mișcare al vrăjitorului Howl. Lucrând cu Calcifer, demonul cu foc puternic al castelului, Sophie încearcă să găsească o modalitate de a-și rupe blestemul, precum și să-l elibereze pe Urlul înfricoșător dintr-o vrajă veche de care pare a fi înrobit.
Desigur, la fel ca în majoritatea cărților transformate în filme, există și unele diferențe. De exemplu, orașul fără nume din film se numește de fapt Ingary, iar materialul sursă Sophie este cea mai veche dintre nu două, ci trei surori, cei doi frați mai mici fiind numiți Martha și Lettie. La un moment dat în carte, Howl se îndrăgostește de Lettie, care se dovedește a fi de fapt Martha deghizată. Markl al lui Ghibli este de fapt numit Michael în carte și este un tânăr înalt, întunecat și frumos, mai degrabă decât roșcata mică și adolescentă din adaptarea lui Miyazaki.
Calcifer, în timp ce manierismele sale sunt aceleași, este descris ca arătând mult mai mult ca un demon în carte, fiind făcut din flăcări albastre sălbatice, cu flăcări verzi pentru păr și flăcări roșii pentru ochi.
Jones, desigur, a văzut premiera filmului și a spus într-un interviu post-film că scenele ei preferate erau ale stelelor căzătoare, unde castelul cade în bucăți și, desigur, iubitul ei Calcifer.
Credeam că demonul de foc Calcifer este minunat, a spus Jones în interviu, care a descris filmul lui Miyazaki ca fiind bogat și ciudat. Ea a adăugat: El nu era așa cum l-am descris în carte, dar era minunat.
Castelul în mișcare al lui Howl este, de asemenea, foarte diferit în carte, fiind descris ca fiind înalt și subțire și greu și urât și foarte sinistru într-adevăr. În timp ce castelul lui Miyazaki arată mai mult ca o jucărie nepotrivită discombobulată - mult mai colorată și mai adorabilă.
(imagine: Studio Ghibli)
Jones a spus, în același interviu, că a văzut mai întâi pozele lui Miyazaki, înainte de a vedea filmul și s-a gândit: Acesta nu este castelul pe care l-am scris. Dar ceea ce mi-a plăcut la asta a fost că avea propria personalitate distinctă și deseori destul de amenințătoare. Castelul meu era înalt și subțire și era format din blocuri de cărbune probabil ... Miyazaki a tradus acest lucru într-un lucru de fantezie.
Dar poate cea mai surprinzătoare diferență, fără a oferi prea multe spoilere, este că relația dintre Howl și Sophie, pentru majoritatea cărții, este foarte volatilă. Chiar nu suportă să fie unul în jurul celuilalt, ceea ce face ca o narațiune comică. În filmul lui Miyazaki, Sophie este destul de îndrăgostită de Howl de la început, iar Howl este foarte rapid să pună farmecele asupra ei, dezvăluind imediat că știe că se află sub o vrajă. Acest lucru nu este atât de important în carte.
Faptul că Sophie se află sub o vrajă este cunoscut de Calcifer doar pentru majoritatea poveștii, iar Howl și Sophie sunt foarte mult la gât unul altuia, între curățarea neîncetată a lui Sophie și urmărirea constantă a lui Howl după fete care nu sunt Sophie. Desigur, afecțiunea lor crește, așa cum se întâmplă și în film, dar există multe alte izbucniri de savurat în romanul lui Jones, cu adăugiri de personaje noi și aventuri vrăjitoare, dintre care niciunul nu este văzut deloc în film.
În interiorul cărții, există, de asemenea, o dedicație care citește: Aceasta este pentru Stephen și continuă să explice că Jones a început să scrie Howl’s Moving Castle după ce ideea i-a fost sugerată de un tânăr băiat la o școală pe care o vizita. El i-a cerut să scrie o carte numită Castelul în mișcare, iar povestea s-a născut. Dar Jones are propriile sale legături puternice cu povestea, fiind ea însăși cea mai în vârstă dintre cele două surori, propriile afecțiuni alergice începând crearea Sophiei și una dintre mătușile ei mai formidabile fiind modelul Vrăjitoarea deșeurilor.
bug-uri și lola space jam
Poate de aceea Jones a decis că o singură carte despre Howl și Sophie nu era suficientă, urmând să scrie două continuare la Howl’s Moving Castle . Castelul în aer ( Howl’s Moving Castle 2) are loc la un an după povestea inițială a lui Howl și Sophie și se concentrează pe ținuturile aflate la sud de Ingary, unde un tânăr comerciant de covoare pe nume Abdullah se întâlnește și se îndrăgostește de o prințesă. Când prințesa este răpită, Abdullah zboară pe covorul său magic pentru ao salva, dar nu înainte ca Howl și Sophie să fie prinși în mizerie.
În 2008, Jones a publicat și el Casa Multe Moduri ( Howl’s Moving Castle 3), care spune povestea eroinei Charmain Baker, care, în timp ce are grijă de cabana marelui său unchi, descoperă că casa poate îndoi spațiul și timpul și întâlnește o serie de prieteni magici în diferite lumi magice. Una dintre acele lumi este Conacul Regal, unde un rege și fiica sa se află într-o căutare disperată a unui Elfgift legendar. Nu mai trece mult până când o anumită vrăjitoare, Sophie, este chemată să o ajute, cu Howl și Calcifer la îndemână.
În ciuda diferențelor dintre Howl’s Moving Castle și adaptarea filmului lui Miyazaki, Jones spune că povestea a primit o nouă viață și o nouă bază de fani datorită filmului.
[Miyazaki] mi-a înțeles cărțile într-un mod pe care nimeni altcineva nu a făcut-o vreodată, a spus Jones într-un interviu despre film. Dacă iubești pe cineva îndeajuns, tot felul de lucruri extraordinare se întâmplă și în împrejurimile tale și poți realiza lucruri grozave chiar dacă lumea se sfărâmă în jurul tău ... Este, dacă îți place, un fel de formă de vrăjitorie.
(imagine prezentată: Studio Ghibli)
Victoria Davis este jurnalistă independentă pentru The Mary Sue și alte publicații din SUA precum Isthmus, Capital Times, SDNews și Hidden Remote. O fată Otaku de-a lungul timpului, Victoria iubește toate lucrurile de artă și divertisment. Are o afinitate specială pentru anime și film, petrecându-și cea mai mare parte a timpului liber la filme sau cu nasul într-un manga.
Mary Sue poate câștiga un comision afiliat pentru produsele achiziționate prin link-uri.
Vrei mai multe povești de acest gen? Deveniți abonat și susțineți site-ul!
- Mary Sue are o politică strictă de comentarii care interzice, dar nu se limitează la, insultele personale față de oricine , discurs de ură și trolling .—
